Revoluția
bunei guvernări

Program de guvernare locală
pentru Timișoara

Dragi timișoreni,

Vreau să începem aici, la Timișoara, o nouă revoluție, de data asta a bunei guvernări. Să fim, cum am mai fost, primii. Să avem ambiții mari. Nu putem să lăsăm limitele unei administrații mediocre și indiferente să devină limitele orașului nostru.

Timișoara este un oraș plin de energie creativă, un oraș cu un mediu economic performant și cu universități de tradiție. Cu toate acestea, dezvoltarea economică și culturală din ultimele decenii s-a făcut adesea în pofida și nu cu ajutorul administrației.

Alegerile locale din 27 septembrie 2020 au definit soarta orașului pentru următorul deceniu - și poate și mai mult. Timișorenii au avut șansa istorică să aleagă un nou început cu o administrație serioasă și vizionară care va reconecta orașul de Europa.

La începutul acestui an, am lansat documentul „Timișoara 2030 - O viziune strategică pentru Capitala Banatului”. Această viziune a noastră vorbește despre nevoia de a ne depăși limitările de moment și de a tinde să fim din nou orașul-lider al regiunii. Vorbește despre Timișoara anului 2030, construită pentru oameni, echitabilă și prosperă din centru până în cartierele limitrofe. Un oraș verde și curat, cu o mobilitate modernă, cu o dezvoltare durabilă, ce are grijă de patrimoniul său și își onorează tradițiile.

Programul de guvernare locală „Revoluția bunei guvernări” dă substanță acestei viziuni. Documentul pe care îl aveți în față vorbește despre pașii pe care trebuie să îi facem în următorii 4 și 8 ani pentru a ne îndeplini potențialul. El este rodul muncii unei echipe de peste 100 de oameni cu care am colaborat îndeaproape, a 8 echipe diferite în care au muncit cot la cot oameni din USR PLUS, experți din Timișoara și din întreaga țară, oameni din societatea civilă sau din mediul privat, de-a lungul ultimului an.

Modul în care a fost elaborat acest document, deschis spre comunitate, reflectă modul în care vom conduce Timișoara. Acțiunile noastre vor fi transparente încă de la intenție, iar în elaborarea oricărui proiect vom implica cetățeni, specialiști și funcționari în echipe interdisciplinare, de la concepție la execuție.

Ce aveți în față nu este o listă de promisiuni goale. Este un program de lucru, ambițios și realist în același timp, bazat pe principii clare. Îmi asum acest program ca primar al Timișoarei, împreună cu întreaga echipă USR PLUS.

Abia aștept să ne apucăm de treabă. Să începem revoluția bunei guvernări.

Trei principii de dezvoltare pentru Timișoara

Pentru a clădi un viitor în care să renască spiritul timișorean al respectului, curățeniei, inovării și comunității, administrația noastră se va conduce după trei principii majore:

Orașul cartierelor

Energia care alimentează transformarea orașului vine de la oamenii care locuiesc și lucrează în cartiere. Timișoara este formată din cartiere cu personalități distincte cu identități, economii și profiluri demografice diferite. Dezvoltarea sănătoasă a orașului poate funcționa, așadar, doar pe baza unor cartiere puternice, unde oamenii se simt bine și sunt parte a unei comunități: cartiere curate, cu servicii și dotări la care se poate ajunge la pas, cu spații verzi și locuri de joacă, cu o conexiune bună spre restul orașului, cu evenimente comunitare, cu cetățeni implicați în procesul de luare a deciziilor care îi vizează direct.

Mutăm atenția administrației locale spre cartierele Timișoarei. Întărim legătura cu cetățenii prin revigorarea consiliilor consultative de cartier și numirea de manageri de cartier în Primărie. Împreună cu cetățenii, vom dezvolta o strategie pentru fiecare dintre cartierele orașului, care să ghideze dezvoltarea acestora.

Orașul metropolitan

Timișoara depășește cu mult limitele unității administrativ-teritoriale, este motorul care generează energie și vitalitate pentru întreaga zonă metropolitană. Realitatea locuitorilor acestei zone metropolitane este aceeași, indiferent că stau în Dumbrăvița sau în Calea Lipovei. Organizarea actuală a instituțiilor și serviciilor publice - de la transport în comun sau infrastructură rutieră, până la educație și urbanism - nu ține cont de această realitate.

Pentru a asigura o dezvoltare durabilă coerentă pentru întreaga aglomerare urbană, administrația orașului va trebui să pună în mișcare un mecanism de coordonare și planificare împreună cu localitățile din zona periurbană. Ne vom asuma o guvernare metropolitană autentică și extinsă și un rol de lider pentru întreg Banatul.

Orașul european

Timișoara are o poziție geografică privilegiată în context euroregional. Orașul nostru trebuie să își reafirme identitatea europeană bazată pe valori, respectarea regulilor și multiculturalitate. Ne aflăm în competiție pentru investitori, pentru studenți și talente atât cu alte orașe din România, cât și cu alte orașe de mărimea Timișoarei din întreaga Europă și chiar din lume. Doar creșterea atractivității sale internaționale va putea asigura viitorul orașului pe termen lung.

Pentru a fructifica potențialul Timișoarei, vrem să investim în infrastructura turistică, să folosim mai bine legăturile internaționale existente - de exemplu cu orașe înfrățite, să sprijinim internaționalizarea universităților, să fim un oraș-magnet pentru profesioniști și să atragem în continuare investitori din domenii de vârf în zona metropolitană. Vom crea o structură nouă pentru a maximiza atragerea fondurilor europene pentru Timișoara.

Prioritățile noastre strategice pentru Timișoara

1. Deschidem și digitalizăm administrația locală

1.1 Digitalizăm și eficientizăm administrația locală

Pornim revoluția bunei guvernări deschizând Primăria spre oraș, spre nevoile fiecărui timișorean, spre specificul fiecărui cartier din oraș, spre energia întregii zone metropolitane. Înțelegem că digitalizarea administrației publice este baza reducerii birocrației și a corupției, a eficientizării proceselor administrative și a interacțiunii dintre cetățeni, mediul privat și Primărie.

Prin digitalizarea administrației publice locale, obiectivele noastre sunt:

  1. eliminarea corupției, eficientizarea și responsabilizarea funcționarilor prin transparență;
  2. centrarea serviciilor publice pe nevoile cetățeanului, nu ale administrației;
  3. facilitarea implicării timișorenilor în deciziile publice.

Munca funcționarilor publici va fi mai eficace, prin automatizarea proceselor de lucru: funcționarii nu își consumă timpul de lucru și, implicit, timpul timișorenilor, plimbând dosare de la un etaj la altul, ci folosesc instrumente de lucru digitale, baze de date comune, formulare digitale precompletate și pot lucra și de la distanță, fără dificultăți. Procedurile interne vor fi eficientizate în mod constant, prin soluții tehnologice.

Serviciile publice vor fi grupate într-un „ghișeu virtual” unic în care să se regăsească toate informațiile destinate contribuabililor: website-ul Primăriei. Acesta va fi reconstruit din temelie și va deveni un portal de servicii și informații ușor de accesat. Aici vor fi publicate toate datele publice ce țin de activitatea Primăriei și a companiilor și instituțiilor din subordinea ei, cu o licență open-source care permite procesarea și colectarea automată a datelor - totul în regim de date deschise, ce pot fi utilizate și redistribuite în mod liber de către oricine. Informații precum vânzări, cumpărări, drepturi de proprietate ale Primăriei vor fi publicate într-o manieră cât mai promptă, în format digital, nu scanat.

Pe website-ul Primăriei vom publica rapoartele de activitate către cetățeni, prezentate într-o formă relevantă, incluzând indicatori ai calității vieții, precum și raportul calității serviciilor publice, așa cum sunt ele percepute de cetățeni. Tot aici vom publica registrul propunerilor societății civile cu privire la proiectele de acte normative inițiate de Primărie. Secțiunea va fi actualizată periodic cu documentele primite din partea societății civile. Website-ul va mai cuprinde o bancă de date urbane deschisă cetățenilor.

Website-ul Primăriei va include harta “Ce se întâmplă în zonă?”, în care cetățenii să poată afla, pentru orice cartier și stradă din oraș, care sunt în momentul respectiv șantierele și lucrările publice de mentenanță, pentru a ști ce zone trebuie ocolite, care sunt zonele cu întreruperi de utilități, ce probleme au fost sesizate de către cetățenii din zona respectivă și care este stadiul de lucru al sesizărilor.

Vom schimba fundamental interacțiunea cetățeanului cu administrația locală, astfel încât serviciile să fie centrate pe nevoile cetățeanului, nu ale administrației. În interacțiunea cu Primăria, cetățenii vor folosi formulare simplificate și precompletate. Pe website-ul Primăriei, orice timișorean își va crea o identitate unică virtuală cu care să se autentifice și să-și rezolve online toate problemele în relația cu administrația. Această identitate unică va stoca într-un dosar virtual unic toate documentele depuse de către un cetățean de-a lungul timpului, astfel nemaifiind nevoie să fie solicitate din nou, la interacțiuni ulterioare cu Primăria. Nicio autoritate publică locală nu va solicita un document care se află deja în posesia statului, pentru că bazele de date vor fi interconectate pentru a permite partajarea de documente, fără ca cetățeanul să se deplaseze de la o instituție la alta.

1.2. Revoluționăm Timișoara:
de la dosare cu șină la Smart City

Transformăm Timișoara într-un oraș inteligent. Vom duce administrația locală din zona obscură a rapoartelor pe hârtie într-o zonă a datelor exacte și a informațiilor disponibile în timp real.

*Smart city (oraș inteligent) înseamnă, înainte de toate, gestiunea inteligentă, automată și digitală a problemelor orașului. Un oraș inteligent e un oraș care folosește tehnologia modernă pentru a-și gestiona traficul, transportul în comun, parcările, consumul de energie, iluminatul public și multe altele. Orașele inteligente sunt mai sigure, mai verzi, mai comode pentru cetățeni, mai conectate la nevoile acestora și mai eficient de administrat.

Poziția mijloacelor de transport va fi vizibilă în timp real, astfel încât călătorii să știe în cât timp acestea vor ajunge în stație.

Sistemul de management al traficului va deveni unul inteligent și adaptabil, semaforizarea se va adapta la pietoni sau la trafic. Mijloacele de transport în comun vor fi introduse și ele în sistemul de management al traficului, în așa fel încât sistemul să știe când ajunge tramvaiul în in- tersecție, să îi dea prioritate și să revină automat la traficul rutier, după trecerea sa.

Monitorizarea traficului (număr de vehicule, tip de vehicule, viteză, amplasare/aglomerare) va duce la îmbunătățirea algoritmilor de semaforizare.

Cetățenii vor putea vedea prin aplicație pe telefon locurile de parcare disponibile în noile parcaje sub- și supraterane pe care le vom construi.

Vom extinde rețeaua de stații de încărcare a mașinilor electrice și în parcajele rezidențiale din cartiere. Parcajele nou construite vor avea stații de încărcare electrice.

Parametrii de calitate a aerului sau nivelul de zgomot vor fi măsurați în timp real, astfel încât administrația va putea interveni imediat în momentul în care limitele legale sunt depășite.

Toate reabilitările de clădiri publice vor viza și transformarea acestora în clădiri inteligente, al căror consum de apă și energie va putea fi monitorizat, cu scopul eficientizării costurilor.

Banca de Date Urbane (Geographical Information System - GIS), instrument care colectează într-un format digital rețelele și infrastructura publică pentru a crea un model digital al orașului, va fi adusă la zi cu toate modificările și transformările ce au avut loc în oraș în ultimii 10 ani. Banca de Date Urbane va deveni un instrument transparent și actualizat zilnic, la care va putea avea acces oricare cetățean. Fiecare cablu, fiecare stradă, fiecare rețea de infrastructură publică sunt astfel cartate și ținute în evidență. Acest instrument va permite să implementăm o dezvoltare coerentă orașului și o planificare atentă a fiecărei lucrări de investiții din oraș, publică sau privată, creând o copie digitală orașului, infrastructurii și dezvoltării acestuia.

Digitalizarea serviciilor publice înseamnă și incluziune, adică o mai atentă servire a seniorilor și a locuitorilor din cartierele periferice. Degrevând angajații Primăriei de interacțiunile care pot avea loc și online, digitalizarea va permite mai multă atenție acordată persoanelor vârstnice care vor dori să folosească în continuare serviciile tradiționale, pe hârtie. De asemenea, digitalizarea Primăriei ne va face mai eficienți și mai aproape de locuitorii cartierelor mai îndepărtate, unde vom înființa, pe baza unui proiect pilot, „primării de cartier”.

Surse de finanțare: Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 9; Programul Operațional Regional 1.2 și 2.1; Programul Operaţional Tranziție Justă 1.7.

1.3 Prevenim risipa și combatem corupția prin transparență

Unde este lumină, nu se fură. Ambiția noastră este să construim o „primărie cu pereți de sticlă”: transparența radicală va fi arma noastră cea mai puternică împotriva corupției și nepotismului în Primărie. Ne propunem să creăm o infrastructură digitală prin care cetățenii să aibă în timp real toate datele despre cum sunt cheltuiți banii orașului, despre bunurile din proprietatea Primăriei, despre funcționarii publici, despre fiecare decizie luată de Primărie.

Vom reorienta bugetul orașului spre investiții care vor aduce plusvaloare Timișoarei pe termen lung. În acest moment, din fiecare 10 lei din bugetul total al Timișoarei, 8 lei sunt cheltuiți pentru funcționarea aparatului administrativ. Cheltuielile de funcționare vor fi reduse prin eficientizare, stoparea sifonării și restructurarea societăților din subordinea Primăriei.

Vom crește accesul la informație publică la toate nivelurile administrative prin colectarea și publicarea sistematică a informațiilor asupra cheltuielilor și eficacității serviciilor publice. Vom publica pe website-ul Primăriei toate contractele încheiate de instituțiile publice locale - toate contractele, toate anexele, caietele de sarcini și referatele, într-o formă ușor de accesat și de înțeles.

Va fi elaborat și făcut public registrul cu toate activele Primăriei - terenuri, clădiri, mașini, închirieri, vânzări. Vom publica, în regim de date deschise, în format digital, nu scanat: vânzări, cumpărări, drepturi de proprietate etc. Vom crea o bază de date centralizate cu informații despre societățile comerciale din subordinea Consiliului Local.

1.4 Consultăm și implicăm cetățenii

Primăria trebuie să se transforme într-o instituție deschisă, un promotor al colaborării dintre administrație și cetățeni, mediul academic, economic, civic. Vom avea grijă să ascultăm vocea seniorilor, a copiilor și tinerilor, a persoanelor cu dizabilități, a comunităților marginalizate. În loc să le cerem timișorenilor un vot o dată la 4 ani și atât, vom rămâne conectați la ideile și nevoile lor. Cetățenii vor fi implicați de când începem să planificăm un proiect, nu când deciziile sunt luate deja.

Vom revitaliza Consiliile Consultative de Cartier și vom relansa relația dintre acestea și administrația locală. Primăria va identifica spații disponibile pentru întâlnirile Consiliilor și Consiliul Local va aronda pe lângă ele consilieri locali care să ia parte la consfătuirile Consiliilor Consultative de Cartier.

În cartierele cele mai îndepărtate de centru vom înființa, printr-un proiect pilot, trei „primării de cartier”. Acestea vor dispune de un ghișeu unde se vor putea depune cereri, sesizări și se pot obține informații. Procesul de obținere de informații se va desfășura cu atât mai ușor cu cât primăria va fi mai digitalizată, iar funcționarii de la primăriile de cartier vor avea acces la toată baza de date a Primăriei. Adiacent acestor sedii vor funcționa și puncte de lucru în cartiere ale Poliției Locale, cu scopul de a asigura siguranța și bunăstarea locuitorilor din cartiere. Polițiștii locali vor patrula în zona arondată, pentru a sancționa prompt acțiuni precum distrugerea spațiului public, aruncarea gunoiului în spațiul public, parcarea necorespunzătoare a mașinilor.

Vom institui funcția de Manager de Cartier. Acest angajat al Primăriei va fi un administrator al cartierului respectiv: preia problemele dintr-un cartier, le dirijează spre factorii responsabili din Primărie sau societățile din subordinea Consiliului Local și urmărește soluționarea acestora.

Vom realiza un registru cu organizații non-guvernamentale, grupuri informale și cetățeni, pe domenii de interes, care să fie consultați proactiv pe temele de interes înainte de dezbaterile din Consiliul Local.

Bugetul participativ este un instrument incluziv și transparent care permite implicarea reală a cetățenilor la guvernarea orașului. Vom pune 5% din bugetul de investiții la dispoziția locuitorilor Timișoarei, care vor putea propune și decide care sunt, pentru ei și cartierul lor, cele mai importante proiecte. Prin intermediul acestui instrument de lucru, cetățenii pot trimite propuneri de proiecte și pot decide prin vot prioritățile de investiții în cartiere. Pe lângă persoanele fizice, vor putea propune proiecte și firmele și organizațiile non-guvernamentale. Cu alte cuvinte, mai mult decât consultare cetăţenească, bugetul participativ presupune și transferul către cetățeni al responsabilității decizionale pentru un procent de 5% alocat din bugetul de investiții al orașului.

1.5 Lucrăm cu profesionalism pentru Timișoara

Vom face o prioritate din a atrage în Primărie profesioniști din Timișoara și nu numai. Vom angaja pe baza unor concursuri adevărate, nu pe bază de pile și cunoștințe. Acolo unde e necesar, vom pune accent pe cunoașterea limbilor străine, pentru a fluidiza conectarea la bunele practici europene.

Munca noastră va fi evaluată periodic și îmbunătățită constant, deoarece vom măsura continuu gradul de eficiență prin metrici relevante. Funcționarii publici vor fi evaluați constant prin criterii de performanță. Cetățenii în al căror serviciu suntem vor putea evalua calitatea serviciilor noastre, iar noi vom fi mereu atenți la propunerile lor constructive.

Ne vom asigura de creșterea competențelor digitale ale angajaților Primăriei, prin școlarizări și strategii inovatoare de dezvoltare a resursei umane.

Vom organiza concursuri deschise și transparente pentru angajarea celor mai buni manageri la conducerea instituțiilor culturale și a tuturor companiilor și instituțiilor publice din subordinea Primăriei.

Surse de finanțare: Programul Operațional Regional 2.1 și 3.3; Programul Operațional Transport 1-9.

Vom profesionaliza atragerea fondurilor nerambursabile printr-o Unitate de Implementare a Proiectelor. Această unitate va lucra exclusiv la scrierea de proiecte pe toate liniile de finanțare posibile, atât pentru cele finanțate de către statul român, cât și cele cu finanțare din partea Uniunii Europene. Echipa va fi formată din specialiști (juriști, economiști, manageri de proiecte, arhitecți, urbaniști) care își vor câștiga onorariile transparent și direct din proiectele realizate, fără a fi o povară suplimentară pentru bugetul Primăriei.

2. Reactivăm tradiția timișoreană de inovație și creativitate

2.1 Susținem un mediu economic orientat către inovație și dezvoltare tehnologică

Viziunea noastră pentru economia Timișoarei se focalizează pe dezvoltarea sectorul tehnologic, a industriilor cu valoare adăugată ridicată, a sectorului creativ și a antreprenoriatului local. Pentru a capta interesul companiilor tehnologice importante, Timișoara trebuie să devină un oraș atractiv pentru forța de muncă din euroregiune, înalt calificată în aceste sectoare de vârf. Ambiția noastră este ca Timișoara să devină capitala tehnologică a României.

Vom deveni un partener onest de dialog pentru mediul economic și antreprenorii locali, oferind facilități și sprijin pentru relocarea angajaților și pentru atragerea de noi companii în Timișoara. În parteneriat cu Consorțiul Universitar și mediul economic, vom susține dezvoltarea sectorului startup-urilor și al antreprenoriatului local prin oferirea de spații de lucru, facilitarea atragerii de investitori și sprijinirea accesării de finanțare europeană prin Unitatea de Implementare Proiecte a Primăriei Timișoara.

Vom reabilita și restructura liceele tehnologice conform unei strategii ancorate în industriile viitorului și în nevoia de diversificare economică a orașului. Strategia noastră vizează transformarea treptată a unor licee tehnologice în școli profesionale duale în sistem german (după modelul Școlii Profesionale Germane Kronstadt, din Brașov). Vom restructura Centrul Educațional Automotive din Freidorf, în colaborare cu companiile din domeniu și universități, pentru a răspunde nevoilor de inovație din domeniul industriei auto.

Administrația noastră va iniția dezvoltarea de parteneriate între sectorul economic și instituțiile academice locale pentru formare profesională și (re)calificare a forței de muncă.

Vom facilita, de asemenea, parteneriate culturale și economice cu instituții academice și administrații din localități similare, din țară sau din străinătate, precum și din localitățile înfrățite. Vom acorda o atenție deosebită refacerii sistemului de relații culturale și economice din Banatul istoric.

Vom sprijini Consorțiul Universitar ce reunește instituțiile academice timișorene, în vederea creării unui ecosistem de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică competitiv pe plan internațional, în parteneriat cu actorii economici locali. Primăria va deveni un partener activ în dezvoltarea infrastructurii de cercetare, în atragerea de finanțare și în dezvoltarea de parteneriate între Consorțiul Universitar și mediul economic.

Surse de finanțare: Programul Operațional Educație și Ocupare 1 - 8, Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021- 2027 1 - 7; Programul Operațional Regional 1.1, 3.1, 5.1.

2.2 Mizăm pe Timișoara universitară

Universitățile sunt ingredientul magic al inovației și al dezvoltării. Timișoara trebuie să își afirme și să își valorifice identitatea de oraș universitar, iar noi avem ambiția ca Timișoara să devină cel mai important centru academic din România, pe lângă București.

Consorțiul Universitar ce reunește Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, Universitatea Politehnica Timișoara și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” va avea tot sprijinul administrației noastre.

Vom consolida o relație de colaborare și contractare cu universitățile locale și Consorțiul Universitar, prin care Primăria, ca principal achizitor de servicii din oraș, să beneficieze de expertiza acestora și să contracteze servicii ce necesită capital uman ridicat. Aceste activități vor avea ca rol finanțarea și dezvoltarea capacităților și know-how-ului strategic pentru diversificarea economică a Timișoarei.

Vom investi și susține modernizarea Campusului Universitar și vom sprijini construirea de facilități comune de cercetare, laboratoare, cămine, spații de agrement și innovation hubs.

Vom dezvolta documentul strategic Timișoara Academică, în parteneriat cu cele patru mari universități timișorene, mediul privat, mediul civic și asociațiile de profil naționale și internaționale. Această strategie va fi ancorată în nevoia de creștere și diversificare economică a orașului și va crea pârghii pentru atragerea de studenți și cadre didactice de excepție.

2.3 Susținem eficient cultura și dezvoltăm infrastructura culturală

Viziunea noastră este ca Timișoara să devină unul dintre orașele cu cea mai dinamică viață culturală din România și din regiune. Pentru acest deziderat, ne asumăm responsabilitatea de a susține concret instituțiile culturale și actorii culturali prin bugete predictibile, precum și responsabilitatea de a dezvolta infrastructura culturală, ca motor al calității vieții în oraș.

Vom reorganiza Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, ca centru al activității de selecție și monitorizare a proiectelor culturale, printr-un proces transparent de recrutare de specialiști în comisii de concurs ce atribuie finanțare. Procesul de selecție a proiectelor va fi bazat pe calitatea proiectului și modul în care acesta folosește Strategia Culturală a Timișoarei.

Cu scopul de a crește performanța instituțiilor culturale din subordinea Primăriei, pentru conducerea instituțiilor culturale din subordinea Primăriei vor fi organizate concursuri transparente, reale, care să atragă cei mai buni manageri culturali din România.

Va fi implementat un sistem de promovare integrată a ofertei culturale a orașului. Agenda de evenimente culturale derulate de către instituțiile culturale din subordinea administrației publice va fi publicată pe website-ul Primăriei. Vom încuraja calendarizarea echilibrată a evenimentelor culturale pe parcursul anului. Agenda de evenimente culturale va corela sectorul cultural public cu cel independent, pentru diversificarea publicului și pentru decongestionarea perioadelor aglomerate de evenimente culturale.

Vom sprijini sectorul industriilor creative, pentru buna funcționare a căruia vom pune la dispoziția creatorilor spații adecvate. Vom identifica proprietăți ale Primăriei neutilizate în prezent, pentru a servi ca spații de rezidențe artistice acordate prin concurs, pe baza criteriilor din Strategia Culturală a Timișoarei. Vom dezvolta hub-uri de creație în clădirile fostelor cinematografe aflate în cartierele orașului și ale altor spații din domeniul public ce nu sunt utilizate în prezent.

Va fi susținută finalizarea infrastructurii menite să servească Timișoara - Capitală Culturală Europeană: Turnul cu Apă din Iosefin, Centrul Cultural Mărășești, sală nouă pentru Teatrul German, 9 cinematografe și spațiile exterioare de la Multiplexity.

Dorim, de asemenea, creșterea prezenței culturale în cartiere. Vom susține proiectele culturale de calitate, îndeosebi cele care promovează în cartierele timișorene coeziunea comunitară, precum și conștientizarea patrimoniului cultural și a istoriei cartierelor.

Credem că toți locuitorii orașului trebuie să aibă acces la cultură, de aceea vom susține acțiunile de mediere culturală. Aceasta va crea punți de legătură între artiști și cetățeni, punți care să depășească barierele sociale ce exclud participarea și implicarea comunităților dezavantajate la viața culturală a orașului.

Vom crea un Traseu Muzeal al Revoluției de la 1989 prin oraș, deoarece moștenirea Revoluției trebuie să se vadă în spațiul public în care a avut loc. Pe baza unui concurs de soluții, vom regândi spațiile publice din oraș în care a început și s-a desfășurat Revoluția, pentru a păstra vie memoria oamenilor și a locului. Vom sprijini și continuarea muncii depuse de Asociația Memorialul Revoluției.

2.4 Lucrăm împreună pentru Timișoara – Capitală Culturală Europeană

Pentru ca proiectul Timișoara – Capitală Culturală Europeană să fie un succes și pentru ca Timișoara să se bucure apoi de moștenirea acestei oportunități, este esențial să urmăm liniile proiectului care a câștigat titlul de capitală culturală europeană. „Timișoara trebuie să-și lase deoparte nostalgia și să-și scrie un destin contemporan pentru a juca un rol principal în regiune prin cultură.” (Bidbook Luminează orașul prin tine)

Planul nostru pentru fructificarea titlului de Capitală Culturală Europeană trasează următoarele direcții de acțiune:

  1. Vom deschide și reda proiectului comunității, prin încurajarea și facilitarea accesului tuturor celor care doresc să se implice. Susținem plasarea Adunării Generale a Asociației ca element central al procesului decizional în cadrul Asociației, aceasta fiind, în fapt, organismul deliberativ cu cel mai important rol și cu cea mai mare putere statutară.
  2. Vom depolitiza și profesionaliza Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană. Boardul Asociației trebuie să nu aibă mai mult de doi politicieni activi și trei oameni ce lucrează în administrație sau în sectorul cultural instituțional. În schimb, este esențială atragerea de colaboratori profesioniști. Doar directorul artistic și echipa artistică a Asociației vor fi cei care vor avea decizia în ceea ce privește conținutul artistic și cultural al proiectului și implementarea lui.
  3. Vom transparentiza etapele de dezvoltare a programului cultural, ceea ce implică publicarea procedurilor, a criteriilor de evaluare a proiectelor, componența comisiilor, proiectele incluse în program, parteneriatele dezvoltate,apoartele de evaluare și impact. Această linie de acțiune va include și construirea unor platforme deschise și transparente de colaborare între mediul cultural independent, cetățeni și autoritățile publice.
  4. Obiectivele asumate pentru anul 2021 vor fi reevaluate realist, în contextul mutării în 2023 a proiectului. Vom încuraja colaborarea între sectorul cultural instituțional și mediul cultural independent. Va fi esențială dezvoltarea de proiecte cu parteneri internaționali și accesarea rețelelor culturale europene.
  5. Ne vom asigura că alocăm un buget dedicat obiectivelor strategice asumate prin proiect și că acordăm la timp, eficient și transparent, finanțarea necesară proiectului Timișoara Capitală Culturală Europeană.

2.5 Facem din Timișoara o destinație turistică de neratat

Cu moștenirea sa multietnică, spiritul său creativ, Timișoara are un caracter unic, pe care îl percepe orice oaspete ce vizitează orașul nostru. Poziționarea geografică, vastul patrimoniu arhitectural, istoria sa captivantă, canalul navigabil Bega, viața culturală diversă, multitudinea de spații verzi - toate acestea reabilitate și repuse în drepturi - pot să facă din Timișoara o atracție turistică de neocolit. Principiile pe care le va avea la bază dezvoltarea turismului timișorean sunt accesibilitatea și sustenabilitatea.

Pentru a fructifica potențialul Timișoarei, pe lângă acțiunile menite să creeze un oraș funcțional și atrăgător nu doar în pliante, ci și în realitate, vom investi eficient în infrastructura turistică.

Este necesară înființarea unei organizații de management al destinației la nivelul municipiului. Aceasta va crea și va implementa o strategie de promovare inovatoare, permanentă și profesionistă a Timișoarei. Organismul va crește diversitatea și complexitatea ofertei turistice și culturale, prin crearea unor noi atracții și valorificarea optimă a celor deja existente. Va atrage investiții autohtone și străine în domeniul dezvoltării infrastructurii turistice.

Vom valorifica obiectivele de interes turistic autentice și vom fi întâiul promotor al folclorului, gastronomiei și produselor locale. Vom urmări lansarea și consolidarea unor mărci locale, poziționarea și susținerea lor pe piața internă și internațională.

În parteneriat cu operatorii, vom dezvolta infrastructura și oferta de turism activ, turism medical sau de afaceri. Vom introduce, de asemenea, Timișoara City Card, un sistem de carduri pentru turiști care include atât accesul la muzeele din oraș, cât și folosirea transportului în comun. Pe lângă acestea, cu cardul se vor putea obține reduceri la diferite restaurante, cafenele sau alte afaceri locale.

Vom da o nouă viață Info Centrului Turistic: un centru modern, prietenos, corelat cu o platformă digitală, cu conținut multilingv, pentru contact cu turiștii și promovarea locurilor și istoriei Timișoarei.

Ne dorim un oraș care, de la impresia de ansamblu până la cele mai mici detalii, transmite că este un oraș prietenos și deschis. Vom trece la o signalistică cu design modern și texte în limbi de circulație internațională în spațiul public și în transportul în comun, pentru ca orice turist să poată afla cu ușurință informații despre traseul și destinația sa. Ne vom asigura că în toate parcurile și piețele din punctele de interes local există acces la toalete publice renovate.

În parteneriat cu Consiliul Județean Timiș și comunele din jurul Timișoarei, vom identifica un spațiu pentru festivaluri de mari dimensiuni. Un spațiu cu un astfel de potențial ar putea fi în zona Pădurii Bistra.

2.6 Onorăm și refacem patrimoniul arhitectural

Viitorul Timișoarei este legat de prezervarea demnă a istoriei sale, în special a excepționalului patrimoniu arhitectural. În primul mandat, ne angajăm că administrația noastră va reabilita 50 de clădiri istorice.

Planul nostru pentru renașterea patrimoniului istoric al Timișoarei se va derula pe patru paliere de acțiune:

1. Planificare coerentă

Departamentul de Patrimoniu Istoric, pe care îl vom înființa în cadrul Primăriei, va actualiza registrul cu toate clădirile istorice și proprietarii acestora, cu identificarea zonelor prioritare prin studii istorice și arhitecturale. Aceeași echipă va reglementa și va formula procedurile de parcurs, documentele cadru și modelele de document necesare intervențiilor de reabilitare. Planurile de regenerare urbană a cartierelor istorice vor fi realizate de arhitecți cu expertiză locală, în contextul unor regulamente și cu consultarea populației. Vom avea un plan de regenerare pentru fiecare dintre cartierele istorice - Elisabetin, Iosefin, Fabric și Cetate, nu intervenții disparate pe fiecare clădire.

2. Parteneriat activ

În clădirile în care Primăria deține apartamente, vom fi proprietar exemplar. Vom contribui la timp, alături de ceilalți proprietari din imobil, la cotele din fondurile de întreținere și reparații. Mai mult, ne angajăm să luăm inițiativa demarării lucrărilor de reabilitare, în zonele prioritare, în clădirile unde avem cotă în proprietate. Pentru unele proiecte, Primăria poate deveni chiar entitatea contractantă.

Vom oferi consultanță proprietarilor de imobile istorice, sprijinind cetățenii prin întocmirea proiectelor tehnice, obținerea avizelor și urmărirea lucrărilor.

3. Reguli stimulative

Vom institui reguli clare privitoare la ce tip de activități ce se pot desfășura în clădiri istorice și în ce condiții. Spațiilor comerciale li se va permite să afișeze doar sigle corespunzătoare regulamentelor de signalistică pentru clădiri istorice.

4. Finanțare inteligentă

Vom înființa Trustul Timișorean pentru Patrimoniu, care va avea din start un buget de 10 milioane de euro, din bugetul local, din care vom finanța, încă din primul mandat, reabilitarea a cel puțin 50 clădiri. Acest fond va cuprinde și veniturile provenite din patrimoniu (chirii, amenzi). În plus, vom finanța proiectele de reabilitare prin credit circular: un credit pe termen lung luat de Primăria Timișoara, apoi acordat mai departe proprietarilor, sub formă de credite pe 10 ani. Alte surse de finanțare vor fi fondurile europene (pentru clădiri publice), bugetul de stat, Fondul Național de Investiții și Programul Național de Restaurare.

Alte facilități menite să sprijine reabilitarea clădirilor istorice vor fi scutirea de la plata taxelor aferente avizelor pentru obținerea autorizației de construire, scutirea de la plata taxei pentru ocuparea domeniului public pe perioada execuției lucrărilor, precum și scutirea, pentru o anumită perioadă de timp, de la plata impozitelor locale pentru proprietarii care au efectuat lucrări de reabilitare.

Sursă de finanțare: Programul Operațional Regional 6.1 și 6.2

3. Conectăm oamenii printr-un sistem modern de mobilitate urbană

3.1 Undă verde pentru transportul în comun

Timișoara a fost mereu un oraș al inovației în materie de transport. Transportul în comun trebuie să devină din nou coloana vertebrală a traficului timișorean. Prin soluții inteligente și creative, vom face transportul în comun confortabil, rapid, predictibil și accesibil pentru toți.

Obiectivele noastre pentru mobilitatea urbană timișoreană sunt:

  1. până în 2025, minim 40% din călătoriile zilnice ale timișorenilor să fie făcute cu transportul în comun;
  2. până în 2030, accidentele fatale în rândul bicicliștilor și al pietonilor în Timișoara să fie reduse la 0.

Vom reorganiza traseele de transport în comun. Vom regândi întregul sistem de transport public în așa fel încât să răspundă la nevoile actuale și viitoare ale unei metropole în creștere, care nu se oprește la periferia orașului Timișoara. Această reorganizare va fi făcută de către Societatea Metropolitană de Transport Timișoara.

Pe arterele radiale și pe străpungerile arterelor radiale majore vom dezvolta benzi dedicate pentru transportul public. În urma unui nou studiu de trafic, vom reorganiza inelul 1 de trafic, care va deveni inel intermodal, pentru a conecta toate rutele de transport public din oraș și din zona periurbană. Inelul 1 va avea ca prioritate transportul public, pistele de biciclete și traseele pietonale.

Vom integra transportul în comun în sistemul de management al traficului, în așa fel încât sistemul să asigure Undă Verde pentru Transportul în Comun. Vom trece de la semaforizarea care asigură undă verde doar pentru vehiculele care circulă pe marile bulevarde, către un sistem de semaforizare ce include și prioritizează transportul public și care se adaptează în timp real la condițiile de trafic.

Vom reorganiza Societatea de Transport Public Timișoara. Șoferii, vatmanii și personalul de întreținere al STPT vor fi în centrul gestionării resursei umane a societății, de aceea vom asigura condiții de muncă atractive pentru a acoperi pozițiile necesare. În schimb, vom reduce la minimul necesar personalul de management, administrativ și auxiliar al societății, prin eliminarea rolurilor ce nu au legătură cu transportul public.

Vom investi în înnoirea parcului auto al STPT cu mijloace de transport ecologice (electrice și hibride). În 2024, Timișoara va avea peste 50 de autobuze electrice.

Vehiculele de transport în comun vor fi în permanență monitorizate prin GPS, pentru a transparentiza costurile și pentru a avea această informație transmisă în stații și online, prin aplicație. Poziția mijloacelor de transport va fi vizibilă în timp real, pe o aplicație ușor de folosit, astfel încât călătorii să își poată planifica traseul în funcție de timpul rămas până la sosirea în stație a vehiculului de transport în comun.

Ne angajăm să accesibilizăm transportul public, etapizat, astfel încât urcarea și coborârea din vehicul să fie facilă pentru toate persoanele cu dizabilități, pentru vârstnici sau pentru părinții cu cărucior. Stațiile vor fi accesibilizate cu covoare tactile care facilitează folosirea mijloacelor de transport în comun de către persoanele nevăzătoare. Dezideratul nostru este ca autobuzele și troleibuzele să fie dotate cu rampă electrică, nu manuală, pentru a facilita accesul persoanelor în fotoliu rulant, iar ca toate tramvaiele noi pe care le vom achiziționa să aibă platforma joasă, la nivel cu platforma stației.

Sursă de finanțare: Programul Operațional Regional 3.3 și 4.1, Programul Operațional Transport 1-9

3.2 Deschidem inelele de circulație

Vom îndrepta investițiile în infrastructura rutieră către completarea inelelor de circulație. Astfel vom reduce atât timpii de deplasare, cât și noxele din aerul ce-l respirăm.

Vom întări capacitatea primăriei de a face lobby pentru proiectele strategice ale orașului la București cât și la Bruxelles, iar infrastructura mare în jurul orașului se numără printre ele. Finalizarea urgentă a centurilor sud și vest va fi prioritatea zero pentru „diplomația” timișoreană la București.

Vom evalua Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) vechi și vom elabora un nou plan de mobilitate urbană, fundamentat într-un nou model de trafic, în conformitate cu programul de finanțare europeană pe 2021-2027 și cu nevoile zonei metropolitane.

Timișoara este un oraș de câmpie cu un profil concentric, iar noi vom folosi acest avantaj extraordinar în dezvoltarea orașului, scoțând traficul din centrul orașului și mutându-l înspre inelele de trafic. Comunele din jurul Timișoarei și cartierele limitrofe au crescut foarte mult în ultimii ani, fără ca infrastructura lor să țină pasul cu această dezvoltare. Prin finalizarea inelelor 2 și 4 vom muta către inele un procent mare din traficul de tranzit din jurul Timișoarei. Astfel vom realiza decongestionarea radialelor care penetrează până în zona centrală, creându-se premisele reconfigurării acestor radiale pentru transportul în comun și velo.

Inelul 2, care ocolește centrul pe Bulevardul Circumvalațiunii, Bulevardul Vasile Pârvan și în nord pe Strada Aristide Demetriade, momentan incomplet, este esențial. Deschiderea inelului 2 și finalizarea podurilor peste Bega, în continuarea Pasajului Jiul și în zona Isho, sunt obiective strategice pentru Timișoara, lucrări pe care le vom gândi în concordanță cu principiile de finanțare ale Comisiei Europene.

Ne angajăm să deblocăm finalizarea inelului 4, care ar crea posibilitatea ca tot traficul de tranzit să nu mai treacă prin oraș. Această infrastructură circulară va conecta Calea Lugojului de Calea Aradului pe la nord de UMT. Va conecta Cartierul Ronaț-Blașcovici de Iosefin și Șagului prin Podul și Pasajul Solventul. Vom iniția cu celeritate studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru bucata de est a acestui inel, între AEM și Calea Lugojului.

Vom realiza Podul și Pasajul Solventul într-o formă finanțabilă prin 3.3 fonduri europene, ceea ce presupune că nu va mai fi unul dedicat eminamente traficului rutier, ci va include linie de tramvai, bandă dedicată transportului în comun, piste de biciclete și trasee pietonale separate, pe lângă bandă dedicată pentru traficul rutier.

Finalizarea acestor inele va permite să regândim rolul inelului 1, cel ce ocolește cartierul Cetate, așa cum am detaliat în subcapitolul „Undă verde pentru transportul în comun”.

Pentru implementarea acestor proiecte strategice vom consolida expertiza și capacitatea administrației publice timișorene prin înființarea unui Centru de Excelență în Mobilitate Urbană (CeMUD). Acesta va reuni experți în mobilitate, inginerie și planificare teritorială, va realiza teme și studii pentru dezvoltarea mobilității la nivel metropolitan și va redacta caiete de sarcini în concordanță cu direcțiile de finanțare europeană. Organismul va dezvolta colaborări cu institute și companii internaționale specializate în domeniul mobilității sustenabile.

3.3 Încurajăm mersul pe jos și cu bicicleta, în siguranță

Pietonii și bicicliștii vor redeveni cetățeni respectați de administrație, iar oricine dorește va putea merge sau pedala zilnic, în condiții de siguranță și confort, pe traseele pietonale și de bicicletă care vor uni zonele vii ale orașului.

Vom realiza o rețea de coridoare de mobilitate pietonală de înaltă calitate între centrele majore de interes, între cartierele istorice și cartierele cu densitate ridicată. Vom crește siguranța pietonală prin treceri supra-iluminate. Vom crește timpul de verde la semafoarele pentru pietoni acolo unde acum trebuie să fii atlet de performanță ca să treci în timp util.

Vom face 2 poduri pietonale noi peste Bega, 100% finanțabile din fonduri europene. Podurile vor reduce substanțial distanțele pietonale, făcând astfel mai atractiv mersul pe jos între zonele conectate. Unul va fi în zona Traian, între Podul Dacilor și Podul Mihai Viteazu, pe cotul Canalului Bega. Celălalt va fi în centru, între Podul Michelangelo și Podul Andrei Șaguna, în zona Parcului Rozelor.

Vom crea o rețea de piste de biciclete care va asigura trei condiții obligatorii:

1. siguranță; 2. confort; 3. eficiență în utilizare.

În absența acestor calități, este irelevant câți „kilometri” de piste neconforme există, ele nu vor fi o alternativă viabilă de deplasare. Doar când aceste trei condiții obligatorii există, bicicleta devine un mijloc de deplasare atractiv pentru publicul larg. Infrastructura velo va fi bine conectată, fără piste care încep și se sfârșesc brusc sau în intersecții, de aceea vom extinde actuala infrastructură, o vom conecta cu zonele vii și active ale orașului.

Vom face parcaje pentru biciclete în punctele de interes public și în cartiere, în zone vizibile, pentru siguranță sporită și realizate conform standardelor de bună practică, astfel încât să fie sigure și ușor de folosit. Vom contribui și aici prin puterea exemplului personal, iar administrația se va asigura că toate instituțiile sale au rastele în care bicicliștii să își poată lăsa biciclete în siguranță.

Rețeaua de piste va fi bine conectată și cu zona periurbană. Astfel, mersul cu bicicleta va deveni o soluție eficientă și sigură pentru locuitorii comunelor din jurul Timișoarei care acum vin zilnic în oraș cu mașina. Pe lângă că va oferi locuitorilor din jurul Timișoarei o alternativă de transport, această rețea de piste de biciclete extinsă în zona periurbană va avea și un rol recreațional pentru timișoreni și vizitatori, un mod prin care ei pot ajunge în natura din jurul Timișoarei, fie că e vorba de Lunca Timișului, Pădurea Bistra sau mlaștinile de la Satchinez.

3.4 Construim parcări sub- sau supraterane în centru și cartiere

Încă din primii 2 ani de mandat vom implementa o politică de parcare coerentă, la nivelul întregului oraș. Parcarea este generatoare de venit pentru municipalitate, iar acest venit va fi utilizat pentru construcția de parcaje noi.

Pentru zona centrală, timpul de parcare va fi limitat și se va plăti cu ora. Pentru a elibera spațiul public de mașini, nu vor mai fi parcări la bordură în zona centrală (parcările la bordură vor fi permise în exteriorul inelului 2). În centru vom finanța construcția de parcaje supraetajate cu plată.

În zonele rezidențiale vom implementa un sistem de abonamente pentru rezidenți. Va fi disponibil și un sistem de abonamente pe perioada zilei pentru utilizatorii ocazionali ai locurilor de parcare din zona respectivă, cu plată prin SMS sau aplicație online. Proiectul va fi implementat gradual, începând cu cele mai aglomerate cartiere. Vom amenaja parcări în toate cartierele, astfel încât parcarea pe pământ sau pe spațiul verde să aparțină trecutului.

Ne asumăm construirea de noi parcaje publice supraetajate în două amplasamente importante: în Piața 700, la pachet cu reamenajarea pieței și pe Strada J. H. Pestalozzi, în parteneriat cu Colterm, pentru a valorifica astfel proprietățile Timișoarei.

Timpark va fi scos de sub tutela Societății de Drumuri Municipale și va deveni o companie care administrează parcajele publice, sistemul de taxare și dezvoltarea de parcaje noi, în parteneriat cu Centrul de Excelență în Mobilitate Urbană Durabilă. Astfel, toți banii pe care timișorenii și vizitatorii orașului îi vor plăti pe parcare în Timișoara vor fi investiți în construcția de parcări publice noi în zonele rezidențiale și centrale. Timpark va extinde sistemul de parcare cu plată în cartierele rezidențiale prin dezvoltarea sau reabilitarea locurilor de parcare și transformarea acestora în parcare cu plată. Vom coopera cu Poliția Locală pentru a stimula plata parcării prin sancțiuni și monitorizare.

3.5 Punem în mișcare întreaga zonă metropolitană

Viziunea noastră este ca toți locuitorii zonei metropolitane să se poată deplasa ușor și comod, indiferent de mijlocul de transport utilizat sau de distanța străbătută, iar bunurile să fie rapid transportate dintr-un loc în altul.

Vom transforma Polul de Creștere Timișoara, mecanismul de coordonare și planificare coordonată cu localitățile din periurban, într-un adevărat sistem profesionist de management cu viziune metropolitană. Acest organism va dezvolta un Master Plan Metropolitan, care va organiza dezvoltarea comunităților limitrofe orașului, pentru a asigura creșterea calității mediului locuit. Problema transportului este una împărțită între Timișoara și comunele învecinate, ceea ce impune ca soluțiile să se bazeze pe cooperare și strategii comune.

Administrația se va asigura că investiția în centură ține cont de nevoile reale ale locuitorilor zonei metropolitane, ceea ce înseamnă extindere cât mai rapidă spre două benzi pe sens pentru întreaga centură.

Vom transforma Societatea Metropolitană de Transport Timișoara (SMTT) într-o autoritate strategică pentru planificarea transportului public la nivelul Polului de Creștere Timișoara. SMTT va administra liniile de transport din întreaga zonă metropolitană, va planifica, va monitoriza și va evalua eficiența pe fiecare linie de transport.

Sub coordonarea SMTT și în parteneriat cu localitățile din Polul de Creștere Timișoara, se vor dezvolta noi rute de transport public metropolitan, la frecvențe care țin cont de nevoile locuitorilor din zona periurbană și de nevoile operatorilor economici.

Infrastructura velo din regiunea Timișoarei va fi realizată în parteneriat cu localitățile periurbane, pentru ca sistemul să permită deplasarea între localități. Infrastructura velo menționată în subcapitolul „Încurajăm mersul pe jos și cu bicicleta” va fi implementată în parteneriat cu primăriile din zona periurbană, astfel încât aceasta să asigure continuitate la nivel metropolitan.

Dorim dezvoltarea unui parteneriat între Polul de Creștere Timișoara și CFR pentru a dezvolta trasee de trenuri metropolitane, care să lege Timișoara de localitățile periurbane și care să asigure o opțiune viabilă pentru naveta muncitorilor din și înspre Timișoara. Într-o fază ulterioară avem în plan dezvoltarea unei rețele de trenuri regionale de către o companie cu acționariat comun între Polul de Creștere Timișoara, Consiliul Județean Timiș, unitățile administrativ-teritoriale din zona periurbană și investitori privați.

4. Curățăm și înverzim Timișoara

4.1 Un oraș verde, al parcurilor deschise

Timișoara trebuie să își respecte tradiția de oraș menit să aibă spații generoase și pline de vegetație și trebuie să se dezvolte sustenabil. Vrem să redevenim un oraș verde, pentru a crește calitatea vieții timișorenilor. Ne dorim ca în anul 2030 Timișoara să fie un competitor puternic pentru titlul de Capitală Verde Europeană.

Planul nostru pentru o Timișoara verde și înfloritoare include:

  1. o administrare profesionistă și vizionară a spațiului verde;
  2. extinderea spațiului verde pentru fiecare timișorean;
  3. protejarea arborilor.

Vom reînființa funcția de Grădinar Șef al orașului și noua Direcție de Spații Verzi, o echipă multidisciplinară de profesioniști (peisagist, peisagist urbanist, arborist certificat internațional, biolog, ecolog/inginer de mediu, horticultor). Direcția de Spații Verzi va elabora concepția peisageră a orașului, adică viziunea coerentă de gestionare a spațiilor verzi ale Timișoarei.

Vom elabora Registrul Local al Spațiilor Verzi, conform legislației în vigoare, în formă actualizată și completă, și care va fi actualizat în timp real, ori de câte ori apar modificări.

Prea multe zone din oraș sunt acum acoperite de beton, așadar ne angajăm să redăm timișorenilor arbori de a căror umbră să se poată bucura și care să ajute la împrospătarea aerului urban. În acest scop, vom dezvolta și crește Pepiniera Orașului, care să producă material vegetal aclimatizat și adaptabil cerințelor actuale ale spațiului urban.

Parcul Botanic trebuie pus în valoare și reinventat. Vom reactiva statutul de arie protejată științifică al Parcului Botanic, angajându-ne să îmbogățim colecțiile și habitatele Parcului, în parteneriat cu școlile din Timișoara și Universitatea de Științe Agricole. În parteneriat cu universitățile și ONG-urile, vom construi în Parcul Botanic o seră cu rol educativ și de formare.

Fiecare bloc, fiecare stradă, fiecare cetățean trebuie să aibă acces la un spațiu verde, fie micro-parc, fie parc mare, la cel mult 10 minute de mers pe jos de casă. Vrem să extindem spațiul verde al Timișoarei, de la 16 mp pentru fiecare locuitor al orașului, cât este în prezent, la 20 mp. Pentru a atinge acest deziderat, trebuie constituite atât noi spații verzi, metropolitane, la zonele de graniță cu comunele periurbane, cât și parcuri sau microparcuri în cartiere. Mai mult, pe termen mediu și lung, va trebui să recuperăm și suprafețele deja ocupate de parcări între blocuri și să construim parcări subterane cu spații verzi deasupra.

În zonele deficitare din rezerve teritoriale locale (agricole, industriale), vom crea noi spații verzi, prin realizarea unor schimburi de terenuri cu proprietari privați și încurajarea amenajării unor spații verzi temporare (grădini comunitare, grădini productive) prin acordarea unor facilități fiscale proprietarilor de terenuri dezafectate (foste situri industriale, agricole) până la reconversia lor. Am identificat în Ciarda Roșie un teren cu o suprafață de 12 hectare, proprietate a Primăriei, pe care planificăm să construim un parc agro-urban.

În parteneriat cu localitățile din zona periurbană, vom defini zone dedicate centurii verzi, care va crea o barieră continuă de vegetație ce va proteja orașul de praful provenit de pe câmpia din jurul Timișoarei. În primii 4 ani vom planta 25.000 arbori în centura verde a Timișoarei.

Surse de finanțare: Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 3; Programul Operațional Regional 3.2.

Totalitatea cursurilor de apă, împreună cu rețeaua canalelor de desecare de pe suprafața Polului de Creștere Timișoara prezintă oportunitatea majoră de a deveni scheletul unei rețele verzi-albastre. Beneficiile aduse de o astfel de rețea verde-albastră, adică formată din cursul de apă și malurile sale, sunt multiple. O astfel de rețea asigură zone de protecție largi pentru prevenirea inundațiilor, crește calitatea aerului, facilitează pătrunderea naturii în oraș, sprijină biodiversitatea prin crearea de coridoare pentru animale și păsări, creează spații de recreere și interacțiune socială. Pentru toate aceste motive, vom transforma Bega într-un coridor verde extins și întreținut, cu zone de promenadă atractive, baze sportive și terenuri de sport accesibile și disponibile tuturor locuitorilor. Acest culoar verde va putea străbate întreaga zonă metropolitană. Astfel, vom uni Timișoara și comunele din jur printr-o rețea continuă de spații verzi.

4.2 Un oraș curat

Rânduiala bănățeană se va întoarce la Timișoara. Vom face din curățenia spațiului public o prioritate: vrem ca Timișoara să fie un oraș care se respectă și își respectă locuitorii. Pe termen mediu și lung, ne dorim un oraș în care salubritatea este automatizată și predictibilă, iar deşeurile se reîntorc în economie sub formă de materii prime. Obiectivul nostru este zero gunoi în spațiul public.

Planul nostru pentru „Zero gunoi” are trei piloni:

  1. responsabilizarea cetățenilor: educație pentru curățenie și un mediu sănătos;
  2. responsabilizarea administrației: un plan de salubritate eficient și predictibil;
  3. deșeurile ca sursă de prosperitate: colectare selectivă și economie circulară.

Primul lucru pe care îl vom face este regândirea contractelor de salubritate pentru a obține pentru Timișoara servicii performante de curățenie stradală mecanizată și programe de curățenie cu frecvență și acoperire crescute. Ne propunem să obținem o înțelegere avantajoasă pentru oraș, ca preț și ca servicii prestate, care să acopere curățenia străzilor, colectarea rampelor clandestine de gunoi, colectarea deșeurilor verzi.

Planul nostru „Zero gunoi” are 10 măsuri concrete:

1. Educație. Cei mai mici dintre timișoreni învață să păstreze orașul curat. Vom susține educarea copiilor din grădinițe și școli în spiritul colectării selective și al reciclării, prin sprijinirea ONG-urilor cu proiecte creative în acest domeniu.

2. Informare. Informăm timișorenii asupra programului de curățenie și asupra corectei gestionări a deșeurilor. Pe străzile unde se parchează paralel cu bordura, locuitorii sunt anunțați din timp cu privire la ziua în care se curăță strada lor, pentru ca proprietarii mașinilor să știe că trebuie să parcheze altundeva în ziua de curățenie. Vom avea un program recurent și predictibil pentru fiecare stradă. Îi informăm pe timișoreni despre colectarea selectivă, punctele de colectare pe tipuri de deșeuri, despre campaniile de colectare pentru deșeurile electronice, precum și despre obligațiile lor și sancțiunile la care se supun dacă abandonează gunoi pe spațiul public.

3. 1000 de coșuri de gunoi noi, mai ales în cartiere. Acestea vor fi dotate cu scrumiere în stații de autobuz și parcuri.

4. Programul „Căsuțe pentru tomberoane”. Vom colabora cu asociațiile de proprietari pentru amenajarea unor spații salubre pentru tomberoanele de gunoi, pentru a elibera trotuarele de tomberoane.

5. Sancționare! Detectivii gunoaielor. Vom avea zero toleranță pentru aruncarea gunoiului în spațiul public. Vom desemna 20 polițiști locali care să identifice și să sancționeze persoanele care aruncă gunoi în spațiul public. Vom crea o aplicație deschisă și un număr de telefon unic unde să fie raportate Poliției Locale acțiunile de abandonare a gunoiului. Vom compara informațiile provenite de la Direcția de Evidență a Populației Timișoara cu contractele individuale cu RETIM pentru a identifica, localiza și pedepsi mai eficient persoanele care aruncă clandestin deșeuri.

6. Plătește pentru cât arunci. Vom implementa sistemul „Plătește pentru cât arunci”, în conformitate cu prevederile legale și ca urmare a renegocierii cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș (ADID), unde Primăria Municipiului Timișoara este membră. Vom derula acest program pe baza unui Plan Local de Gestionarea Deșeurilor și Economie Circulară actual și coerent.

7. Salubrizare mecanizată și monitorizată. Vom trece de la măturarea manuală la salubrizarea exclusiv mecanizată. Activitatea de salubrizare va fi monitorizată prin GPS, iar poziția și numărul utilajelor de pe traseu vor fi publicate live pe platforma online a Primăriei.

8. Șantiere fără praf. Vom supraveghea șantierele din oraș, pentru a putea monitoriza în permanență și interveni prompt în cazul șantierelor care nu izolează cu plasă praful produs, nu spală zilnic roțile utilajelor de șantier care circulă prin oraș sau nu acoperă cu prelată bena camioanelor când transportă materiale. De asemenea, vom construi centre de preluare și valorificare a deșeurilor din construcții și demolări.

9. Vom construi infrastructura care lipsește. Vom investi în construirea unei stații de biofermentare a deșeurilor, pentru prelucrarea fracției biodegradabile din deșeurile municipale nepericuloase, deșeurile de alimente, deșeurile din parcuri și grădini și nămolurile rezultate de la stațiile de epurare din oraș. Energia rezultată va fi injectată în rețeaua de energie electrică a orașului.

10. Achiziții verzi. Primăria va fi un model de client curat și verde. Vom pune accent pe evitarea deșeurilor la achiziționarea produselor și serviciilor. Evenimentele publice ale Primăriei vor evita producerea nenecesară de deșeuri, de exemplu folosirea de pahare reutilizabile, în locul recipientelor de unică folosință.

4.3 Un oraș eficient energetic

Ne dorim ca Timișoara următorului deceniu să fie un oraș care renunță la tehnologiile extrem de poluatoare, precum încălzirea pe bază de cărbune. Vom investi în eficientizarea energetică a clădirilor publice și vom încuraja dezvoltarea sustenabilă a noilor zone rezidențiale și construcția de clădiri verzi.

Toate reabilitările de clădiri publice vor viza și transformarea acestora în clădiri inteligente, al căror consum de apă și energie va putea fi monitorizat, cu scopul eficientizării costurilor.

Vom acorda o atenție deosebită parteneriatelor cu asociațiile de locatari, pentru a crește eficiența termică a blocurilor vechi. Vrem ca până în 2030 toate blocurile construite înainte de 1989 să fie reabilitate termic. Trebuie continuate eforturile pentru eficientizarea energetică, într-un ritm cât mai alert, a clădirilor din oraș. Schemele de finanțare pentru lucrările de reabilitare energetică vor fi gândite astfel încât proprietarilor să le fie cât mai ușor să obțină împrumuturi, să înlesnească metodele de aplicație și birocrația.

Vom transforma Colterm într-o companie locală nouă, având ca domeniu principal de activitate producerea de energie electrică în sistem de cogenerare sau trigenerare. Electricitatea va fi produsul principal, iar energia termică cel secundar. Astfel, noua companie va produce și va vinde energie electrică în rețeaua națională, iar către consumatorii locali va furniza energie termică la un cost mai scăzut decât producția acesteia cu centrale individuale de apartament. Mai mult, energia termică livrată va fi produsă cu un nivel de poluare mai scăzut, datorită sistemelor de filtrare și a coșurilor înalte care favorizează dispersia emisiilor în atmosferă.

Colterm deține un teren de aproximativ 50 hectare la Utvin, utilizat actualmente ca depozit de cenușă. Noi propunem valorificarea cenușii ca materie primă în construcții, ecologizarea haldei și construirea, deasupra, pe întreaga suprafață de 500.000mp, a unui parc de panouri solare. Dacă facem o simulare financiară, 50 hectare de panouri fotovoltaice înseamnă, la nivelul de expunere solară din Timiș și la prețul actual al energiei, venituri de 3,9 milioane euro/an.

Vom restructura sistemul centralizat de termoficare al orașului. Actualmente o gaură neagră, Colterm a rămas ancorat în trecut: produce, transportă, distribuie și furnizează energie termică, precum și o cantitate neglijabilă de energie electrică, în contextul în care instalațiile moderne performante operează în cogenerare sau trigenerare.

4.4 Un oraș construit pentru oameni

Vom implementa o planificare urbană modernă și sustenabilă în Timișoara, care va prioritiza spațiul verde și spațiile publice de calitate. Administrația va deveni un partener activ și implicat care se va asigura că dezvoltările urbane imobiliare sunt făcute pentru oraș și în interesul locuitorilor săi. Timișoara nu trebuie să aleagă între dezvoltare urbană și mediul ambiant, ci are nevoie de o dezvoltare urbană sustenabilă.

Planul Urbanistic General (PUG) al orașului, valid și în zilele noastre, a fost elaborat în 1998 și aprobat în 2002. Noul Plan Urbanistic General este în lucru de 10 ani, așadar aprobarea acestuia va fi o prioritate pentru administrația noastră. Odată cu aprobarea noului PUG, va trebui demarată imediat o nouă procedura pentru viitorul PUG, unul care să țină cont de dezvoltarea curentă a orașului. Concomitent, vom face uz de instrumente de planificare spațială mai simple, cu termene de aprobare mai scurte și complexitate mai redusă. Ne propunem ca Primăria, în calitate de inițiator al documentațiilor, să organizeze în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România și Registrul Urbaniștilor din România concursuri pentru masterplanuri pe segmente/cartiere din oraș.

Avantajul acestor instrumente este că pot fi întocmite și de urbaniști locali, familiarizați cu situația din oraș. O scară mai mică înseamnă o detaliere mai mare și o mai bună implicare a rezidenților cartierelor în procesul de transparență decizională.

De asemenea, cu țelul comun al dezvoltării durabile în întreaga regiune metropolitană, vom colabora cu unitățile administrativ-teritoriale din apropierea Timișoarei, pentru a corela PUG-urile Timișoarei și localităților învecinate.

În locul practicii „celui mai mic preț”, care adesea se traduce prin lucrări de proastă calitate, vom susține achiziționarea serviciilor de proiectare prin concursuri de soluție care prioritizează calitatea. Investițiile publice trebuie să devină un model în expresie arhitecturală și dezvoltare urbană sustenabilă.

Piețele agroalimentare sunt spații importante atât pentru viața cartierelor, cât și pentru micro-economia locală. Vom amenaja și vom crește numărul de piețe agroalimentare, pentru deservirea unui număr mai mare de locuitori și stimularea cumpărării produselor locale.

Principiile pentru piețele agroalimentare vor fi:

  1. favorizarea producătorilor locali;
  2. spațiu exterior acoperit de o structură cu rol identitar, particularizată fiecărui cartier;
  3. spații de serviciu pentru igienă: spălătoare pentru fructe și legume, grupuri sanitare, spații de depozitare pentru tarabe și scaune;
  4. tarabe cu design unitar.

Vom construi o nouă piață permanentă în Lipovei, vom reamenaja piețele din Dacia, Calea Șagului, 700 și vom amenaja spații pentru noi piețe volante în Torontalului, Ronaț-Blașcovici, UMT și Calea Buziașului.

La scara cartierelor trebuie să existe o infrastructură socială care sa ajute la (re)coagularea comunităților locale. Acest scop va fi servit de centrele de cartier pe care le vom crea: zone pietonale, accesibilizate, cu rol identitar în cadrul unui cartier, adevărate spații vii, de întâlnire a generațiilor și a funcțiunilor publice. Ele vor fi o agora, spațiu public exterior și interior cu rol de adunare și comunicare, loc pentru organizarea unor evenimente publice.

Ne propunem ca administrația să își asume o politică locală, independentă de programul ANL și să construiască locuințe publice și sociale prin parteneriat public-privat, având ca scop creșterea portofoliului public de spații locative. Locuințele deținute de Primărie vor fi gestionate ca fond imobiliar public ce va fi utilizat ca activ care generează venit cu chirii la nivelul pieței. Fondurile rezultate din închiriere vor subvenționa locuințele sociale sau, în parteneriate public-privat, ar putea finanța construirea de noi locuințe sociale.

4.5 Un oraș care îndrăgește animalele

În colaborare cu ONG-uri partenere și echipe de voluntari, vom desfășura în rândul populației și în școli campanii de informare privind beneficiile sterilizării animalelor fără pedigree, precum și pentru dezvoltarea unei culturi a adopțiilor.

Ne vom asigura că avem o gestionare modernă a câinilor fără stăpân, ținând cont de nevoia de a avea un oraș sigur și de a asigura demnitate animalelor. Accentul va fi pus pe sterilizarea câinilor și pisicilor fără stăpân, găzduirea animalelor în condiții corespunzătoare, campanii de adopții naționale și internaționale, în colaborare cu ONG-uri de profil. Vom iniția o campanie de sterilizare gratuită a câinilor și pisicilor fără pedigree cu stăpân, prioritate având animalele aparținând persoanelor cu venituri reduse. O ambulanță veterinară achiziționată în parteneriat cu ONG-urile de profil, va asigura transportarea animalelor găsite accidentate sau grav bolnave către cabinete veterinare ce vor asigura animalelor serviciile medicale de urgență.

Grădina Zoo din Timișoara merită o nouă viață. Ea va deveni un spațiu în care copiii vor putea învăța despre animale, vor putea interacționa cu acestea și unde, în parteneriat cu ONG-uri din oraș, vom organiza cursuri și sesiuni educative pentru copiii Timișoarei. Dintr-unul exclusiv expozițional, Grădina Zoo va deveni un spațiu de interacțiune și educație, oferind animalelor condiții de viață decente și familiilor un spațiu sigur în care să interacționeze cu animalele.

5. Construim un oraș pentru toate generațiile

5.1 Investim în educația copiilor noștri

Investiția în infrastructura educațională este baza contractului prin care creăm oportunități și prosperitate pentru copiii noștri. Ne asumăm cu onoare această responsabilitate, repunem învățământul timișorean în centrul priorităților administrației locale și îl ducem acolo unde merită potențialul său.

Vom crea o structură specializată pe educație cadrul în cadrul Primăriei, condusă de un expert în politici educaționale, care va coordona infrastructura școlară pe domeniile de competență ale administrației. Primul an, prioritate zero: vom dezvolta Strategia Educațională a Timișoarei. De ce unelte au copiii și profesorii nevoie, pentru a-și împlini vocația? Vom face Analiza Geografică a Nevoilor de Infrastructură Școlară. Ea va evidenția nevoile curente de infrastructură școlară ale orașului nostru în dezvoltare.

Vom construi noi creșe și grădinițe de stat și vom susține înființarea de creșe și grădinițe private, pentru a asigura că fiecare copil al Timișoarei are asigurat un loc în care să învețe prin joacă și să fie îngrijit cu căldură. Vom încuraja eliberarea PUZ-urilor către dezvoltatorii imobiliari privați care includ în proiect infrastructură preșcolară sau rezervă un teren în acest scop.

Vrem să oferim mai multă atenție școlilor din cartiere. Vom sprijini liceele performante ale Timișoarei să ajungă la elevii din zona periurbană, prin infrastructură școlară nouă în afara centrului orașului. Vom extinde capacitatea școlilor și a calității infrastructurii pentru școlile și liceele suprapopulate.

Vom investi în săli de sport și laboratoare de fizică, chimie, biologie și informatică, precum și în cabinetele școlare.

Vom construi și valorifica renumele liceelor puternice. Vom investi în liceele timișorene performante, cu scopul de a atrage elevi excepționali din toată țara. Profilele teoretic, tehnic și profesional trebuie să fie acoperite de cel puțin un liceu de top la nivel național.

Ne vom conduce după principiul depolitizării instituțiilor de învățământ. Primăria se va implica activ pentru a atrage cei mai buni manageri educaționali în concursurile pentru conducerea școlilor. În consiliile de administrație ale școlilor vom numi experți, reprezentanți ai ONG-urilor de profil sau ai mediului de afaceri de profil (în cazul școlilor, duale/tehnice).

Sursă de finanțare: Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 1 - 7; Programul Operațional Regional 6.

Ne vom asigura că toate școlile Timișoarei, fără excepție, îndeplinesc un standard minim de dotare a sălilor de clasă și a școlii per ansamblu.

Sălile de clasă vor fi dotate cu:

  1. tablă pentru marker;
  2. proiector;
  3. mese și scaune în bune condiții;
  4. încălzire;
  5. izolare termică.
  6. Școlile trebuie să aibă:

  7. sală de sport cu mobilier necesar, grădină sau teren de sport deschis;
  8. toalete cu apă, săpun, hârtie igienică și prosoape pentru mâini;
  9. cancelarie cu dulap pentru fiecare profesor;
  10. camere de supraveghere în toate zonele comune;
  11. pază.

5.2 Ocrotim copiii și îi prețuim pe vârstnicii Timișoarei

Vrem să construim un oraș în care copiii cresc liniștiți, iar seniorii sunt respectați și valorizați.

Pentru seniorii Timișoarei vom amenaja centre dedicate lor, în care să socializeze, să petreacă timp alături de generațiile mai tinere, să învețe despre tehnologiile moderne. Spațiul public în oraș, mai ales în cartiere, va fi amenajat cu o atenție specială la nevoile a copiilor și a seniorilor. Vom crește acoperirea cu mobilier urban, ca de exemplu bănci pe care să se poată odihni seniorii, la umbră, în întregul oraș. Centrele de cartier noi, detaliate în subcapitolul „Un oraș construit pentru oameni”, cu zone pietonale și spații de întâlnire, vor asigura acest spațiu confortabil și convivial de care seniorii au nevoie în proximitatea casei.

Vrem o Timișoara cu biblioteci publice și spații pentru cultură, unde generații diferite să se poată întâlni și cunoaște, și cu centre de tineret ce să ofere un spațiu pentru creativitatea și energia generației tinere a Timișoarei. Vrem o Timișoara cu skatepark și street art care să vibreze de exuberanța tinerilor.

5.3 Deschidem și accesibilizăm orașul

Timișoara noastră va fi accesibilă tuturor locuitorilor și vizitatorilor ei. Un oraș sigur și prietenos cu cei mai vulnerabili dintre noi va fi sigur și prietenos cu toți locuitorii săi.

Deoarece înțelegem că orice bordură reprezintă un obstacol greu de trecut pentru persoanele cu dizabilități, pentru vârstnicii ce se deplasează cu dificultate sau pentru părinții cu cărucioare, vom cheltui bani publici doar pentru proiecte de infrastructură ce respectă principiile accesibilității. Noile lucrări pietonale vor include covoare tactile pentru persoanele nevăzătoare și semafoare pentru pietoni cu sistem de sonorizare. Principiul accesibilității va fi aplicat la toate lucrările publice, în toate cartierele și nu doar în centru și va fi aplicat de asemenea în toate instituțiile publice ale orașului, începând cu Primăria.

Ne angajăm să accesibilizăm pentru persoanele cu dizabilități, etapizat, întregul transport public timișorean, prin măsuri detaliate în subcapitolul „Undă verde pentru transportul în comun”.

Vrem să externalizăm mai multe servicii sociale spre ONG-uri, care de multe ori fac același lucru mai bine și la un preț mai mic decât serviciile similare pe care le-ar furniza statul. Direcția de Asistență Socială va fi reformată pentru o abordare mai proactivă și preventivă, ceea ce implică lucrul direct cu comunități vulnerabile din Timișoara (tineri din cartiere limitrofe, familii defavorizate) și transformarea ONG-urilor din domeniul social într-un partener activ de colaborare cu aceste comunități.

Susținem accesul tuturor timișorenilor la viața socială și culturală a orașului, de aceea vom încuraja proiectele culturale care deschid punți înspre comunitățile defavorizate, prin mediere culturală, încurajând dialogul, incluziunea și spiritul comunitar, în toată diversitatea sa, așa cum am menționat în subcapitolul „Susținem eficient cultura și dezvoltăm infrastructura culturală”.

5.4 Protejăm sănătatea timișorenilor

Nu concepem Timișoara anului 2030 fără o infrastructură sanitară - cabinete, policlinici, spitale - performantă și diversificată, care oferă confort și grijă pentru toate tipurile de afecțiuni.

Vom stimula parteneriate publice cu mediul academic pentru a dezvolta, crește și reține specialiștii.

Vom da o nouă viață centrelor de permanență: prin dotări și aparatură nouă, locuitorii vor avea servicii multiple de îngrijire medicală în cartierele lor. Vom investi, de asemenea, în dotarea corespunzătoare a tuturor cabinetelor școlare.

Întrucât în momentul de față nu există niciun fel de educație sanitară în grădinițe și școli prin curricula obligatorie sau opțională, propunem un parteneriat public-privat prin care specialiști din diverse domenii medicale vor face ore de prevenție în învățământul preuniversitar. De asemenea, în parteneriat cu ONG-uri și consiliile elevilor, vom organiza cursuri de prim-ajutor în școli, licee și în centrele de cartier.

Vom construi un nou Spital Municipal. El va reuni într-un nou complex clinic la standarde europene toate cele 13 secții care acum sunt dispersate în diverse spații improprii din oraș. Construcția va fi ridicată pe un teren generos pus la dispoziție de Primărie, pe Strada Grigore Alexandrescu.

Suprafața totală a terenului vizat este de peste 37.000 mp. Deoarece nevoile pacienților trebuie să fie pe primul loc, dorim ca noul Spital Municipal să poată oferi servicii de îngrijire medicală de calitate, în condiții echivalente celor oferite în sistemul privat. Mutarea celor 13 secții se va face etapizat, în urma unui studiu. Ne propunem ca în faza întâi să se mute în noile spații Clinica de Medicină Internă, Clinica Chirurgicale, Ambulatorul, Unitatea de Primiri Urgențe, Laboratorul, Anatomia Patologică și Radiologia. În faza a doua, Centrul de Oncologie. În faza a treia, Clinica de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială, Clinica ORL, Clinica de Oftalmologie, Clinica de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie și Clinica de Dermatovenerologie. Capacitatea totală a Spitalului va fi de aproximativ 600 paturi.

5.5 Susținem sportul pentru toți

Spațiile pentru recreație și sport nasc o comunitate sănătoasă și unită, iar sporturile de tradiție ale Timișoarei, fie că vorbim de handbal, baschet, rugby, atletism, fotbal, canotaj și altele, au nevoie de o administrație care investește în infrastructura sportivă și care este un facilitator al sportului pentru întreaga comunitate, nu în ultimul rând pentru copii și tineri. Orașul trebuie să ofere zone de recreere și de practicare a sportului în cartiere, aproape de casă, zone care să aducă comunitatea împreună.

Cartierele Timișoarei au o nevoie acută de infrastructura sportivă, care contribuie la creșterea calității vieții și la dezvoltarea relațiilor comunitare. Vom construi terenuri și complexuri sportive pentru copii și familii, pentru a susține sportul pentru toți, de la terenuri de fotbal la bazine de înot. Pe parcursul primelor două mandate, ne vom asigura că fiecare cartier al Timișoarei va avea propria sa infrastructură sportivă deschisă către cetățeni.

În Calea Lipovei vedem oportună crearea unui parc cu teren de sport inclus, pe un teren aflat în proprietatea Primăriei. Vom reabilita terenurile de sport deja existente, cum este cel din Parcul Poporului.

Vom identifica un spațiu potrivit și vom investi în amenajare unui skatepark demn de perseverența și pasiunea celor care practică sportul cu role.

Susținem demersurile pentru construcția unui nou Stadion și a Sălii Polivalente, pentru aducerea acestora la standarde demne de un oraș relevant pe harta sportului românesc. Vom evalua oportunitatea de a construi un stadion de dimensiuni reduse, din fondurile Primăriei, sau de a face unul în parteneriat cu Consiliul Județean, la standarde europene, care să poată găzdui evenimente sportive de amploare sau concerte.

Clubul Sportiv Municipal are nevoie de o nouă viață, iar pentru aceasta vom determina CSM să înființeze grupe pentru copii și tineri, pentru dezvoltarea unei pepiniere sportive. Vom atrage profesioniști care să crească cu dedicare și răbdare o nouă generație de sportivi timișoreni de performanță. Pentru aceasta vom investi în infrastructură și vom acorda finanțare necesară într-un mod predictibil și transparent. În același timp, vom încuraja în mod activ implicarea financiară a sponsorilor din mediul privat pentru susținerea echipelor profesioniste.

Vom reabilita Baza Uszoda, momentan aflată într-un stadiu avansat de degradare și închisă publicului din 2013, deși ea se află în proprietatea Primăriei încă din 2016. Vom reface bazinul de înot, alături de care vom construi terenuri de baschet, dotate la toate standardele de calitate necesare practicării sportului de masă.

Sportul juvenil va fi susținut de către administrația noastră prin programe de finanțări atribuite prin apeluri de proiecte transparente, la care pot aplica cluburile sportive și ONG-urile timișorene care lucrează cu copii și tineri. În școlile și liceele din oraș vom derula, cu participarea unor actuali și foști mari sportivi, campanii de informare referitoare la beneficiile practicării sportului. Vom organiza târguri sportive, cu participarea cluburilor sportive și ONG-urilor din domeniu, unde copiii și tinerii să aibă posibilitatea să aleagă dintre diversele oportunități de practicare a sportului disponibile în oraș. Vom derula programe de încurajare a practicării sportului în rândul copiilor provenind din medii dezavantajate.

Administrația noastră va încuraja și sprijini parteneriatele cu structuri sportive din țări învecinate.

Canalul Bega va trebui să devină un culoar de natură și sport. Vom analiza toate contractele de închirieri pe care Primăria le are pe spațiile de pe malul Canalului și vom gândi această resursă de spațiu și teren a Timișoarei în așa fel încât ea să fie destinată infrastructurii sportive, din Ghiroda Nouă până în Freidorf. Sporturile de apă, precum canotajul și pescuitul, vor avea prioritate în folosirea Canalului Bega. Ne angajăm să găsim o soluție în avantajul tradiției timișorene de canotaj pentru utilizarea canalului.

Fă și tu parte din revoluția bunei guvernări!

Acest program de guvernare locală este al întregii comunități timișorene, în toată diversitatea sa. Spune-ne opinia ta despre măsurile cuprinse în el!

Scrie-ne la adresa [email protected]

Hai să păstrăm legătura pe Facebook și Instagram

Te vrem alături!

Ajută-ne să pornim aici, la Timișoara, o nouă revoluție, cea a bunei guvernări în România!

Implică-te ca voluntar www.dominicprimar.ro/implica-te

Înscrie-te în USR și PLUS

Donează pentru USRPLUS www.dominicprimar.ro/donatii